Cea de-a treia masă rotundă (MR3) SMAFIN Expanded este organizată în București în data de 23 aprilie 2026, cu începere de la ora 9:30 la sediul Institutului Bancar Român.

Masa rotundă va avea loc în format fizic. Intervențiile se vor desfășura în principal în limba română. Este posibil ca unele intervenții din agenda evenimentului să aibă loc în format on line.

Deoarece acest eveniment este în primul rând un forum de dezbateri, pe lângă prezentări relevante, un interval generos din agendă este rezervat discuțiilor.

Masa Rotundă debutează cu o sesiune plenară, ce reunește toți participanții. După o scurtă pauză, participanții se vor împărți în 3 grupuri, în funcție de sesiunea paralelă la care s-au înscris înainte de eveniment.

Sesiunile paralele includ prezentări relevante pentru a stabili contextul situației actuale din România și pentru a stimula discuții eficiente.

Fiecare sesiune paralelă va avea un moderator care va conduce sesiunea și un raportor care va pregăti un rezumat al discuțiilor.

Moderatorii vor pregăti întrebări cheie relevante pentru tematica abordată, cărora participanții vor fi invitați să le răspundă, pentru a face discuțiile în sesiunile tematice mai eficiente.

După încheierea sesiunilor paralele și a celei de a doua pauze, participanții vor reveni în sesiune plenară. În deschidere raportorii sesiunilor vor prezenta principalele aspecte care au decurs din discuțiile purtate în sesiunile tematice paralele, precum și recomandările reieșite. Acestea vor fi urmate de câteva prezentări și alocuțiuni  de interes general urmate de o sesiune de discuții plenare și lansarea Centrului național al Coaliției Europene de Finanțare a Eficienței Energetice, coordonat de Ministerul Energiei. La final, se vor sintetiza concluziile desprinse din derularea întregului eveniment. Acestea vor sta la baza analizei ulterioare în cadrul grupului de lucru SMAFIN Expanded, care va formula  recomandări pentru îmbunătățirea politicilor și mecanismelor de finanțare a eficienței energetice.

Această sesiune va aborda dezvoltarea de mecanisme financiare inovatoare pentru a mobiliza capital privat și public pentru accelerarea investițiilor în eficiența energetică destinate renovării fondului existent de clădiri, cu focus pe instrumente ce combină surse de finanțare, asigurarea predictibilității, dimensionarea adecvată a intervențiilor, atragerea investițiilor și maximizarea impactului social.

Pornind de la analiza obiectivelor ambițioase Planului Național de Renovare a Clădirilor se vor dezbate diferite alternative pentru arhitectura financiară integrată necesară implementării la scară largă proiectelor, explorând modalitățile prin care granturile, creditele, garanțiile financiare și alte instrumente vor putea fi combinate eficient pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor. Un rol important va fi acordat Fondului Social pentru Climă ca mecanism esențial de finanțare pentru combaterea sărăciei energetice și sprijinirea comunităților vulnerabile în procesul de renovare energetică, asigurând o tranziție justă și echitabilă către un fond de clădiri neutru climatic.

Sesiunea va examina experiența acumulată atât în mediul public cât și în cel privat în ceea ce privește utilizarea instrumentelor financiare pentru susținerea finanțărilor publice pentru proiecte de promovare a eficienței energetice în sectorul public și/sau privat și experiența colaborării cu partenerii financiari în implementarea Programelor Regionale 2021-2027. Vor fi de asemenea abordate provocările legate de gestionarea riscului în finanțarea renovărilor energetice, propunând soluții prin intermediul diferitelor instrumente care vor crește atractivitatea investițiilor pentru sectorul privat. Totodată se va analiza potențialul platformelor multiregionale de agregare a proiectelor, care vor standardiza evaluarea, contractarea și monitorizarea investițiilor, facilitând astfel scalarea de la inițiative pilot la implementare la nivel național.

Obiectivul principal al sesiunii constă în sintetizarea lecțiilor învățate și conectarea acestora cu nevoile estimate de finanțare pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică. Dezbaterile vor contribui direct la demersul SMAFIN EXPANDED de formulare a unui set de recomandări de politici concrete pentru un cadru financiar care susține renovarea accelerată și sustenabilă a fondului existent de clădiri, asigurând mobilizarea resurselor necesare, transparență în utilizarea fondurilor și impact măsurabil atât din perspectivă energetică, cât și socială.

Această sesiune va aborda mecanisme de monitorizare a finanțărilor existente și planificate pentru proiectele de eficiență energetică, urmărindu-se împărtășirea experienței în atingerea indicatorilor de performanță asumați inclusiv integrarea informațiilor referitoare la impactul finanțărilor, sprijinind astfel urmărirea și respectarea angajamentelor naționale privind eficiența energiei și mediul.

Dezvoltarea de mecanisme de monitorizare și evaluare a performanței energetice a clădirilor va fi pusă în discuție în contextul elaborării Registrului Național Digital al Clădirilor (RNDC). În acest context, certificatul de performanță energetică și pașaportul de renovare al clădirii reprezintă instrumente de colectare și actualizare a datelor despre performanța energetică, dar și facilitatori pentru renovări etapizate (deep renovation în mai multe faze), oferind beneficiarilor flexibilitate în planificarea investițiilor. Interoperabilitatea cu RNDC și cu alte baze de date relevante (dacă există) va asigura transparența informațiilor și va reduce barierele birocratice, în timp ce disponibilitatea datelor standardizate va crește încrederea investitorilor și va facilita accesul la finanțare.

Pornind de la subiectele dezbătute în mesele rotunde anterioare, temele de discuție care vor fi abordate în dezbaterile din această sesiune se referă la suficiența indicatorilor de performanță prevăzuți în programele existente și planificate, la mecanisme coordonate de colectare a informațiilor din implementarea diverselor programe și instrumente de finanțare existente în prezent (exemplul Mecanismului pentru Tranziție Justă), respectiv la integrarea și prelucrarea informațiilor colectate în special în cadrul proiectelor de renovare a clădirilor.

Alte direcții pentru dezbateri se referă la definirea acțiunilor pentru sprijinirea funcționării ghișeelor unice pentru eficiență energetică (GUEE), asigurarea sustenabilității și creșterea capacității pentru asistență tehnică, inclusiv prin facilitarea dezvoltării de parteneriate între administrația publică și mediul economic, precum și la dezvoltarea de instrumente pentru extinderea renovării energetice în clădirile multifamiliale și în clădirile publice: pașaportul de renovare, campanii de conștientizare, modele de finanțare. Standardizarea proceselor, asigurarea calității serviciilor și conectarea directă cu schemele de finanțare disponibile vor fi analizate ca factori critici pentru capacitatea GUEE de a oferi sprijin integrat beneficiarilor în accesarea mecanismelor financiare disponibile, asigurând o abordare coerentă de la informare la implementare pentru facilitarea renovărilor energetice la scară largă. O atenție deosebită este acordată sustenabilității financiare a ghișeelor unice, identificând surse de venituri viabile care să asigure continuitatea serviciilor.

De asemenea, va fi abordată împreună cu reprezentanți ai sectorului bancar necesitatea unui cadru transparent și echilibrat de monitorizare corelat cu cerințele din taxonomie, care să protejeze atât drepturile consumatorilor, cât și cerințele legitime de raportare ale operatorilor de sistem, asigurând astfel predictibilitatea necesară pentru atragerea finanțării în proiectele de prosumatoriat și comunități energetice. Această problemă este direct legată de accesul la instrumente financiare, deoarece investitorii și instituțiile financiare necesită date verificabile despre producția și autoconsumul pentru evaluarea corectă a performanței și a fluxurilor de venituri ale proiectelor.

Această sesiune va aborda provocările și oportunitățile legate de finanțarea investițiilor în eficiență energetică pentru sectorul terțiar și industrial, sectoare care dețin un potențial semnificativ de reducere a consumului energetic și a emisiilor de gaze cu efect de seră. În contextul actual, în care Fondul de Modernizare reprezintă principalul instrument financiar disponibil pentru aceste sectoare, sesiunea va explora necesitatea diversificării și extinderii paletei de mecanisme financiare pentru a răspunde nevoilor variate ale companiilor, de la IMM-uri la mari consumatori industriali.

Analiza se va concentra pe identificarea lacunelor în finanțarea actuală și pe dezvoltarea unei arhitecturi financiare complementare care să integreze instrumente de granturi, credite verzi, garanții financiare s.a. Sesiunea analizează modul în care Fondul de Modernizare poate fi optimizat și completat cu alte surse de finanțare publice și private, asigurând astfel accesibilitate pentru întreaga gamă de beneficiari din sectorul terțiar și industrial, indiferent de dimensiunea sau capacitatea lor financiară.

Sesiunea va evidenția specificul investițiilor în eficiență energetică pentru acest sector, care include audituri energetice obligatorii, modernizarea proceselor industriale, cogenerare de înaltă eficiență, recuperarea căldurii reziduale și integrarea tehnologiilor avansate de management energetic. Totodată, este necesară analizarea barierelor în accesarea finanțării – de la complexitatea procedurilor administrative până la lipsa de expertiză în pregătirea proiectelor, astfel fiind necesare soluții concrete pentru simplificare și pentru creșterea ratei de absorbție a fondurilor disponibile; mecanismele de sprijin pentru reconversia profesională, diversificarea economică și investițiile în tehnologii verzi care pot genera noi locuri de muncă și oportunități economice.

Rolul prosumatorilor și al comunităților de energie în sectorul terțiar și industrial reprezintă un element inovator al discuțiilor. Sesiunea analizează modul în care companiile pot deveni producători de energie prin instalarea de capacități regenerabile, reducându-și astfel dependența de rețea și costurile energetice. Vor fi discutate modelele de comunități energetice industriale și comerciale, în care mai multe întreprinderi colaborează pentru producția, stocarea și consumul colectiv de energie, beneficiind de economii de scară și de o mai bună gestionare a resurselor.

Unul din obiectivele urmărite va consta în sprijinirea creării unui ecosistem financiar complet și accesibil pentru sectorul terțiar și industrial, care să combine eficient Fondul de Modernizare cu alte instrumente financiare inovatoare, să stimuleze investițiile private și să accelereze transformarea acestor sectoare către neutralitate energetică și climatică, contribuind astfel semnificativ la atingerea obiectivelor naționale de decarbonizare.

Obiectivul principal constă în consolidarea angajamentului colectiv pentru eficiență energetică, participanții la dezbateri contribuind la transformarea viziunii pentru un  fond de clădiri neutru climatic dintr-un obiectiv ambițios într-o realitate tangibilă și măsurabilă pentru România.

Este de așteptat ca organizarea celei de-a treia mese rotunde SMAFIN Expanded să consolideze statutul acestor evenimente ca forum recunoscut de cooperare între părțile interesate de prioritățile politicii naționale, pentru a sprijini implementarea programelor și instrumentelor de finanțare, în vederea realizării obiectivelor și țintelor asumate. În plus, rezultatele consultării vor oferi factorilor de decizie politică recomandări naționale pentru măsuri de politică publică eficiente și aplicabile sau propuneri de instrumente financiare care urmează să fie livrate factorilor de decizie de la toate nivelurile și/sau instituțiilor financiare.

De asemenea, odată cu încheierea celei de-a treia mese rotunde, se finalizează ciclul de evenimente desfășurate în cadrul proiectului SMAFIN Expanded, care va pune bazele tranziției către o abordare instituționalizată și sustenabilă prin intermediul Coaliției pentru Eficiență Energetică cu sprijinul HUB-ului Național în coordonarea Ministerului Energiei. Această nouă configurație va asigura continuitatea dialogului, consolidarea parteneriatelor și coordonarea eforturilor către atingerea obiectivului comun de neutralitate climatică a fondului de clădiri din România până în 2050.